Cum am ajuns să lucrez în HR

Scriu aceste rânduri pentru studenții care nu știu în ce direcție să își orienteze pașii. Nu este o perioadă ușoară pentru ei, însă, tot ce contează este să fie deschiși și interesați să se implice în multe proiecte, astfel încât să își dea seama ce îi pasionează.

În primul an de facultate, doamna profesoară, Carmen Buzea, de la Universitatea Transilvania din Brașov, ne-a propus un proiect foarte ambițios.

🎁 5 #interviuri cu oameni de succes din #România

Ce am făcut?

➡️ am început să fac googlesearch
➡️ am cerut recomandări în piață și la doamnele bibliotecare
➡️ am citit despre interviu și structură
➡️ am citit despre întrebări și elemente cheie
➡️ am citit diverse articole cu „așa da” și „așa nu”

A fost una dintre experiențele cele mai frumoase din anii de facultate pentru că era vorba de un proiect care urma să îmi decidă viitorul.

Acesta a fost începutul călătoriei mele în domeniul HR. ❤️

După interviul cu Dana Lungu, CEO-ul postului de radio și televiziune TV Kit, mi s-a propus să lucrez ca prezentator și reporter în Onești, part-time, deoarece încă eram studentă.

O oportunitate perfectă pentru a depăși teama de a vorbi în public, mai ales în fața oneștenilor, oamenii mei drag pe care nu îi voi uita vreodată.


O oportunitate perfectă să le iau interviuri oamenilor atât în cadrul televiziunii, cât și pe stradă.


O oportunitate în care să vorbesc despre situația economică a României.

🙃 De ce am scris aceste lucruri?

Indiferent dacă un profesor îți dă un proiect valoros, sau dacă descoperi tu un domeniu din întâmplare, sau ai prieteni care te motivează să faci ce știi cel mai bine, ascultă, apreciază și profită de ocazie.

Totul depinde de oamenii care te înconjoară și, mai ales, de atitudine.

Cu recunoștință,
RM

Toți vrem facultate, dar cine își permite MBA de 4000lei?

Cu toții știm că în ziua de astăzi este la modă să faci o facultate, să stai în cămin sau în chirie și, mai ales, să fii departe de orașul natal pentru a avea mai multă libertate, însă, unele minți mai luminate consideră opusul, coloana vertebrală trebuie să se mențină așa chiar și după terminarea studiilor. Parcurgând cei trei ani de facultate + doi ani de masterat am realizat, după studierea anumitor persoane, faptul că interesul este din ce în ce mai scăzut pentru prezența și implicarea la orele de curs. Poate există o problemă în instituțiile de învățământ sau este strict legat de generațiile care urmează să vină? 

colina

Nu înțeleg de ce marea masă de oameni alege să urmeze o facultate când de fapt abilitatea de a citi și de a purta o conversație de om matur lipsesc cu desăvârșire?! Din păcate, aceasta este generația care vine și pe care nu o putem educa în niciun fel, oamenii sunt așa de mici copii și este foarte greu să le schimbi atitudinea. 

În ziua de astăzi am tot auzit păreri despre masterul de MBA – Managementul afacerilor – însă, din toți cunoscuții mei, toți lucrează în domenii total diferite de profilul pe care l-au terminat. Cum se explică? Plătești o taxă de 4000 de lei și ajungi bucătar la KFC? Rușinos sincer, însă nu pot spune că se aplică tuturor, poate unii au ajuns manageri și le merge foarte bine, subliniez NU generalizez. 

002

Hai să vedem ce înseamnă acest master de MBA:

Programul de masterat MANAGEMENTUL AFACERILOR, conceput după modelul programelor MBA, răspunde unor cerinţe acute ale societăţii şi economiei româneşti pentru pregătirea de specialişti în management, capabili să realizeze o conducere eficientă şi competentă a afacerilor, în condiţiile în care managerii actuali trebuie să facă faţă unor situaţii complexe impuse de activitatea firmelor, desfăşurată la nivel global, pe pieţe aflate într-o continuă schimbare. 

Mi-ar plăcea ca în fiecare plan de învățământ să fie enumerate lucruri diferite și specifice fiecărui profil. Din punctul meu de vedere aceste cuvinte scrise într-o programă sunt doar mori de vânt sau apă de ploaie. Mi-ar plăcea să scrie exact ce poate deveni acest om care urmează masterul, care sunt etapele de studiu, ce anume va învăța și pe ce anume trebuie să se axeze mai mult. Fiecare programă nu trebuie gândită doar din prisma facultății, ci și din prisma studentului care are anumite așteptări. 

Principalele module sunt: Elemente de micro şi macroeconomie, Contabilitate financiară şi managerială, Managementul afacerilor şi antreprenoriat, Managementul calităţii, Metode de gândire în afaceri, Marketing, Finanţe manageriale, Investiţii financiare, Knowledge Management, Managementul riscului, Managementul sistemelor informatice, Politici economice europene şi competitivitate, Drept comercial în UE, Management strategic, Managementul proiectelor, Managementul resurselor umane,  Managementul schimbării, Tehnici cantitative în management, Comportament organizaţional, Comunicare organizaţională, Analize macroeconomice, Etică în afaceri, Proiecte europene, Coaching pentru manageri.

Materiile enumerate mai sus prezintă o imagine minunată a acestui program, însă nu cred că întotdeauna se respectă practica sau proiectele din cadrul facultății. Ar fi foarte frumos ca toate aceste materii să aibă drept finalitate un proiect concret, aplicabil și real. Nu de alta, dar cred că în ziua de azi toate proiectele sau practica impusă de facultate sunt doar o pierdere de timp deoarece studenții nu fac ceea ce le place,  fac acest lucru din obligație și interesul scade tot mai mult. 

După acești 5 ani de studiu pot spune că sunt mulțumită atât de proiectele realizate, de implicarea anumitor profesori, de cunoștințele și abilitățile altor profesori, de sprijinul tuturor, cât și de deschiderea acestora pentru studenți. 

Tuturor vă doresc același lucru, încredere, profesori competenți, studii aplicabile în viitor și conștiinciozitate. 

Voi ce părere aveți despre acest master? 

dualstudies-stage-pic-1.jpg

Poți să îmi găsești un loc de muncă sigur?

De multe ori, faptul că lucrezi în domeniul resurselor umane este apreciat de unele persoane ca fiind un loc de muncă unde specialiștii fac magii în a găsi locurile de muncă perfecte, însă este total greșit. Ceea ce trebuie să facă oamenii din ziua de astăzi este să pescuiască pentru a prinde singuri peștele norocos. Nu este în van vorba Prin muncă și stăruință vei ajunge la dorință. Mi-ar plăcea, desigur, să pot ajuta oamenii mereu, însă este vorba de criterii de departajare care, de multe ori, nu sunt în favoarea candidaților.  

angajam

De multe ori le spun apropiaților, prietenilor sau cunoștințelor să pună foarte mult accent pe redactarea CV-ului. Nu ne dorim CV-uri de 10 pagini cu toate responsabilitățile avute la locurile de muncă precedente, aici este vorba și de structurarea informației. Știu și faptul că de multe ori este greu să îți păstrezi optimismul când nu ai un loc de muncă iar CV-ul este respins în cele mai multe cazuri, însă totul pornește de la modalitatea de redactare a CV-ului.

62215c26e16ac37d25052e6a5e5d0b23_XLAșadar, după ce vă redactați CV-ul ce faceți pentru a găsi un loc de muncă?

  1. Îl postez pe site-urile de recrutare
  2. Apelez la cunoștințe, prieteni care lucrează în companii și pot să facă recomandări
  3. Caut adresele de mail ale managerilor din companiile preferate de tine și le trimiți o aplicație spontană
  4. Site-urile companiilor și rubricile dedicate carierei
  5. Apelez la AJOFM
  6. Aștept un răspuns

De multe ori, acest proces durează foarte mult, uneori și peste jumătate de an, însă oamenii nu renunță iar acest lucru mă bucură nespus. Cea mai mare problemă cu care se confruntă tinerii care ies de pe băncile şcolii este aceea că angajatorii le cer experienţă pentru aproape orice job vacant ceea ce mie mi se pare exagerat. Așadar, luptă pentru ceea ce îți dorești, intră în contact cu angajatorii, participă la târguri de carieră și totul va fi bine.

Succes!

Studiile sau experiența? Aici începe să încline balanța.

valuesOare noi știm ce a fost prima dată?

Studiile sau experiența? Ei bine, eu spun așa: întotdeauna trebuie să acordăm mai mare importanță atitudinii candidaților, decât experiențelor anterioare. Oamenii, pentru job, trebuie selectați, nu după preferințe, ochi frumoși sau pile, ci după motivația lor, după ceea ce știu să facă, după ceea ce au învățat, după felul cum au învățat, despre propriile valori și după felul în care primesc un feedback indiferent de natura acestuia. Acestea trebuie să fie criteriile obiective din partea recrutorului atunci când este în plin proces de recrutare. Mulți spun faptul că diploma nu te ajută în prea multe contexte, însă eu spun că diploma sau fostul angajator nu vor demonstra atitudinea candidatului, integritatea și responsabilitatea acestuia. Diplomele vor demonstra interesul candidatului pentru dezvoltare, pentru informare și poate pentru implicare.

blog_33_core_values.jpgCă tot vorbirăm despre valori, tu ce crezi, valorile unei companii sunt importante în dezvoltarea acesteia? 

Din punctul meu de vedere, valorile personale se intercorelează cu cele ale companiei. Să fiu mai clară: dacă eu sunt o persoană de încredere, automat, fiind în interiorul unei companii, voi face în așa fel încât această valoare să o pot menține și aici, pentru că așa sunt eu, nu mă pot schimba. 

Valorile reprezintă piatra de temelie într-o companie, pentru cultura organizațională a acesteia. Ele sunt reperul pentru managerii noștri iar toate acțiunile, deciziile și alte tratamente aplicate, pornesc de la reper. 

If you want people to be happy at work, there has to be a culture where people can be themselves, where they feel confident, safe and respected, where they can be happy. Just a nice place where you want to work. This works both ways if people feel great, they are much more likely to do things for each other. If they like what they do people talk about this and share their stories. Its the best advertisement you can get as a company. Culture as your new USP.

employee-engageÎntotdeauna voi fi de părere că dacă oamenii uită valorile ce stau la baza organizației din care fac parte, cu siguranță singurul interes al acestora vor fi banii, iar mai târziu toată structura companiei va suferi. 

Dar până la urmă, pe lângă aceste valori, ce este mai important: studiile sau experiența?

Depinde. 

Sunt trei tipuri de angajatori:

  1. angajatorul care cere nespusă experiență și studii superioare
  2. angajatorul care cere doar experiență și studii medii
  3. angajatorul care acceptă să formeze studenții

După părerea mea, cred că este bine să fii format în interiorul unei companii, deoarece lucrurile merg foarte repede, volumul de muncă este mare iar tu, zi de zi, faci lucruri noi, care te ajută să descoperi informații importante și utile pentru dezvoltarea ta.

CLmTvq1VAAAACnm

Eu cred că studiile sunt foarte importante, pentru că se învață partea teoretică la un nivel destul de înalt, voluntariatul are și el implicarea lui care te ajută la dezvoltare, iar mai departe, experiența, da, este importantă, atât timp cât este relevantă. 

Să aflăm ce reiese din unele cercetări făcute în România: 

Valorile centrale ne arată faptul că majoritatea angajaţilor români împărtăşesc valorile personale, de realizare a sinelui şi mai puţin valorile morale şi de realizare prin muncă. Cu alte cuvinte, sunt puternic preţuite valorile legate de „cine sunt eu” şi mai puţin cele legate de „ceea ce fac eu”.

Valorile ideale ale angajaţilor români, care stabilesc coordonatele a ceea ce este dezirabil pentru marea majoritate dintre ei, sunt: confidenţialitatea, onestitatea, excelenţa, schimbarea şi dezvoltarea profesională şi personală.

Valorile structurale, latente ale angajaţilor români, care le explică şi le influenţează în cea mai mare măsură pe toate celelalte, sunt: excelenţa şi perfecţionismul, onestitatea şi integritatea, afilierea şi interdependenţa, puterea şi faima, aventura şi experimentarea.

Principalele concluzii ale studiului despre valorile angajaţilor români ne invită să reflectăm la următoarele trei teme:

1. Sistemul de valori al majorităţii angajaţilor români este dominat de sine şi de material. Exprimarea şi realizarea sinelui sunt valorile fundamentale, care definesc o realitate culturală cu reguli specifice, o cultură a prezentului, a importanţei formei, a competiţiei, a obţinerii de succes rapid şi uşor. 

2. Diferenţa enormă dintre sine şi ceilalţi români explică un blocaj de colaborare, de a construi ceva împreună;

3. Împărtăşirea scăzută a valorilor de realizare prin muncă şi a celor morale poate explica în bună măsură problemele legate de performanţă, cultura muncii angajaţilor români, concepţia acestora cu privire la muncă şi la obţinerea de rezultate prin muncă.

[sursa: result.ro]

Tu ce crezi despre subiect? Ce este mai important: studiile sau experiența? 

Aștept părerea ta sinceră 🙂