Prima mea experiență „Cu bicicleta la Mare” a fost un veritabil succes

Salutare tuturor,

Așteptam cu nerăbdare momentul de reamintire a întregii experiențe „cu bicicleta la mare”. Vorba „Carpe Diem” spune exact ce ar trebui să faci într-o astfel de experiență. Totul a început în data de 26 mai 2018 când am plecat dimineață spre București pentru a ne ridica acele kituri de participare. Precizez că din Brașov am fost 11 persoane motivate și pregătite să înfrunte vântul și kilometrii. Odată ajunși acolo ne-am organizat rapid și am ascultat toate indicațiile prezentate de Lucian Mândruță și de echipa lui, apoi am pornit încet spre Amara.

În prima zi nu pot spune că drumul a fost dificil deoarece au fost multe porțiuni plate, însă dușmanul cel mai mare al nostru a fost vântul care nu mai avea răbdare nu oamenii și s-a oferit să fie foarte darnic cu noi. Bineînțeles, odată ce vântul suflă cu putere, automat ai de pedalat dublu dacă vrei să ții pasul cu plutonul. Nu mă plâng din acest punct de vedere, deoarece abia a doua zi am înțeles de fapt ce înseamnă să rămâi mereu în pluton. Este mare lucru să stai în spatele mașinii care merge cu 20km /h și cu alți bicicliști care trag la fel de mult ca tine.

Bilă neagră pentru cei care se considerau „EXPERȚI” și doreau ca acea mașină-ghid să meargă mai repede, ceea ce au și reușit, pentru că la un moment-dat am avut și 29 km/h. Nu este frumos să nu respecți ceea ce scrie în regulile de pe site.

Trecând peste aceste mici detalii, vreau să spun că drumul până la mare a fost lung, plin de tot felul de evenimente, peisaje, iar cel mai frumos lucru văzut pe drum a fost reacția oamenilor. Nu pot să cred că în fiecare localitate pe care o bifam existau oameni care ne aplaudau și dădeau palma cu noi în semn de respect și apreciere. Incredibil! Esențele tari se țin în sticluțe mici, iar pe mine acest tip de comportament nu mă face decât să mă bucure că mai există și astfel de oameni.

În prima zi am beneficiat de tot felul de mâncăruri din partea organizatorilor, însă ce mi-a placut și am consumat aproape mereu a fost iaurtul de fructe de la Danone și orezul expandat. O mică surpriză au fost cârnații pe care i-am mâncat tot cu orez expandat (în loc de pâine). Deși în prima zi vântul a bătut cu putere, tot a fost una din cele mai frumoase zile din viața și experiența mea de biciclist. Odată ajunși în Amara am poposit câteva ore în care am dormit, iar următoarea zi am continuat minunata experiență deoarece trebuia neapărat să vedem marea. Mâncarea și cazarea au fost numai bune pentru a doua zi.

A doua zi a început în forță de la Amara, vântul nu ne-a părăsit, l-am găsit la datorie încă de la prima oră. Ce pot să spun este faptul că abia în a doua zi a venit greul cel mai mare pentru că au început dealurile care nu au fost atât de ușoare. Eu rămân în continuare la ideea mea, dacă nu bătea vântul muream de cald, însă mergeam mai bine ca medie a vitezei. Eu cred că în a doua zi pauzele nu au mai fost atât de dese, nu s-a mai stat atât de mult și a contat foarte mult. Mereu eram pe fugă, iar eu, competitivă fiind, nu m-am lăsat pentru că altfel riscam să mă ridice autobuzul-rezervă iar orgoliul meu se putea afla în acest caz sub pământ. Am tras destul de tare după pluton, am încercat să rămân în spatele mașinilor, am mai și depășit când am fost pregătită și m-am pregătit mental pentru că trebuia să ajungem la mare.

Am ajuns la mare cu bine, iar lacrimile au început să curgă șiroaie de emoție. Mereu când reușesc ceva pe cont propriu, sentimentul este incredibil de frumos și nu îți rămâne decât să te bucuri de faptul că ai reușit să pedalezi peste 300 de km în două zile, te-ai luptat cu vântul cu brio, ai rezistat în ciuda vitezei, căldurii etc, iar aprecierea tuturor ai simțit-o aproape de sufletul tău.

Evenimentul „cu bicicleta la mare” a fost un vis pe care, împreună cu voința, încrederea și dorința, am reușit să îl duc cu mândrie până la Năvodari împreună cu Andrei. Sunt atât de mândră de mine când reușesc să fac aceste lucruri și, de aceea, vă provoc să treceți în bagajul vostru de vacanță și de aspirații, experiența aceasta pentru că, garantat, va fi una de neuitat.

Anul acesta, din păcate, nu am mai prins loc.

Vă salut cu drag.


Pozele aici.
Traseul aici în prima zi
Traseul aici în a doua zi
Alte informații despre eveniment aici pe blog.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s