Raluca Mihalcea

Dacă vrei să fii în siguranță în timpul parcurgerii unui traseu montan și nu numai, condiția cea mai importantă este să urmărești marcajele turistice deoarece astfel vei ajunge cu siguranță la destinația dorită, fără evenimente neplăcute. Rolul marcajelor turistice este să scadă riscul de accidentare, rătăcire și, de ce nu, de a ajuta turiștii să parcurgă drumeții pe trasee sigure și verificate.

Articolul de astăzi presupune importanța pe care trebuie să o acordăm atât marcajelor din zonele pe care le vizităm, cât și mediului înconjurător.

Salvamont Poiana Brașov ne scoate în evidență multe lucruri utile despre acest subiect și anume:

1) Marcajele turistice sunt semne care identifică o potecă.
Acestea sunt de mai multe feluri:

• banda (arată traseele principale sau de creastă),
• cruce (arată traseele de intersecție sau legătură),
• triunghi (arată traseele secundare și pe cele de vârf),
• bulina (numită și punct arată traseele care descriu un circuit) și de mai multe culori: roșu, albastru, galben (toate încadrate în de chenar alb).

Urmărind aceste marcaje vă puteți deplasa de la un obiectiv la altul fără să vă rătăciți. Marcajele turistice trecute pe hărți se regăsesc și în teren și astfel putem vedea ce marcaj să alegem pentru a lega două puncte între ele.

2) Găsim aceste marcaje desenate (pictate) pe arbori, stânci, stâlpi, în orice loc acestea fiind vizibile. Pe lângă aceste marcaje găsim desenate în loc vizibil și săgeți de culoarea marcajului respectiv, care arată o schimbare bruscă a direcției potecii.
3) Există poteci cu mai multe marcaje comune pe o anumită secțiune. În acest caz, acestea sunt prezentate toate odată, unul sub celălalt, sau alternativ.
4) Marcajele turistice trebuie să fie vizibile de la unul la altul (cu excepția momentului în care poteca este deosebit de clară sau este comună cu un drum forestier) și să fie aplicate în ambele sensuri de deplasare.
5) Fiți foarte atenți la urmărirea marcajelor în momentul în care vizibilitatea este redusă (ceață, ninsoare abundentă, vânt puternic care viscolește zăpada etc). În aceste condiții riscul de a vă rătăci crește considerabil.
6) Pe lângă marcajele turistice, pe munte întâlnim și săgeți indicatoare care se găsesc, de obicei, la plecarea pe un traseu și la intersecțiile a două sau mai multe poteci. Acestea ne informează asupra direcției în care trebuie să mergem (prin orientarea săgeții), marcajului, locului de destinație și timpului pe care îl avem de parcurs (acesta este orientativ și diferă în funcție de nivelul de pregătire fizică și de pauze).
7) Timpul de deplasare se calculează astfel:
Pe teren plat sau pante mici 4 km/h.
Urcuș pe o potecă bătătorită de la 350 m diferență de nivel/h.
Urcuș pe o potecă mai puțin bătătorită de la 250 m diferență de nivel/h.
Coborâre pe o potecă bătătorită de la 450 m diferență de nivel/h.
Coborâre pe o potecă mai puțin bătătorită de la 400 m diferență de nivel/h.

2) Găsim aceste marcaje desenate (pictate) pe arbori, stânci, stâlpi, în orice loc acestea fiind vizibile. Pe lângă aceste marcaje găsim desenate în loc vizibil și săgeți de culoarea marcajului respectiv, care arată o schimbare bruscă a direcției potecii.
3) Există poteci cu mai multe marcaje comune pe o anumită secțiune. În acest caz, acestea sunt prezentate toate odată, unul sub celălalt, sau alternativ.
4) Marcajele turistice trebuie să fie vizibile de la unul la altul (cu excepția momentului în care poteca este deosebit de clară sau este comună cu un drum forestier) și să fie aplicate în ambele sensuri de deplasare.
5) Fiți foarte atenți la urmărirea marcajelor în momentul în care vizibilitatea este redusă (ceață, ninsoare abundentă, vânt puternic care viscolește zăpada etc). În aceste condiții riscul de a vă rătăci crește considerabil.
6) Pe lângă marcajele turistice, pe munte întâlnim și săgeți indicatoare care se găsesc, de obicei, la plecarea pe un traseu și la intersecțiile a două sau mai multe poteci. Acestea ne informează asupra direcției în care trebuie să mergem (prin orientarea săgeții), marcajului, locului de destinație și timpului pe care îl avem de parcurs (acesta este orientativ și diferă în funcție de nivelul de pregătire fizică și de pauze).
7) Timpul de deplasare se calculează astfel:
Pe teren plat sau pante mici 4 km/h.
Urcuș pe o potecă bătătorită de la 350 m diferență de nivel/h.
Urcuș pe o potecă mai puțin bătătorită de la 250 m diferență de nivel/h.
Coborâre pe o potecă bătătorită de la 450 m diferență de nivel/h.
Coborâre pe o potecă mai puțin bătătorită de la 400 m diferență de nivel/h.